”Bath” with Nature. ”Imbaierea” cu Natura

”Îmbăierea” cu Natură, însoțită de psiholog, poate să aducă beneficii majore în rezolvarea anumitor probleme emoționale, inclusiv în starea generala de bine. S-a constatat ca mersul desculț în pădure sau pe plajă, îmbrățișarea copacilor, ascultarea cântecului pasărilor și foșnetul frunzelor sau al valurilor sunt activități care pot stimula starea de bine mentală și automat pe cea fizică.

În Japonia există o practica, ”Scăldatul in pădure” ce a pornit de la arta japoneză Shinrin-yoku, practica a fost concepută acum 40 de ani de către Ministerul japonez al Agriculturii, Silviculturii și Pescuitului, ca parte a unei inițiative de combatere a stresului în rândul bărbaților. Activitatea implică o respirație profundă practic o ”absorbție” a atmosferei pădurii, ca o modalitate de a obține efecte de calmare, întinerire și restaurare.

Participanții sunt încurajați să se scufunde în mediul înconjurător și să intre în contact cu mișcări, sunete, atingeri și mirosuri ale pădurii. Este vorba despre revigorarea simțurilor prin plimbarea în pădure, mirosind, ascultând sunetele pădurii, atingând desculț pământul, realizându-se împământenirea cu pădurea. La fel se întâmplă și când ne aflam la mare. În societatea de azi aproape că s-a pierdut abilitatea de a comunica cu pădurea, cu marea etc, cu Natura, cu efecte negative asupra stării de sănătate ce sunt resimțite în special de majoritatea celor care trăiesc în orașele contemporane.

Fondatorul Psihologiei verzi, psih. Constantin Șerban, ecologist, fondatorul turismului verde recomanda tuturor celor stresați, cu probleme psihologice și/sau psihice, să practice ”Băile de natură” în pădure sau pe plajă, însoțiți de psiholog,  indiferent de anotimp. Prin urmare, a inventat conceptul de cabinet psihologic afara din birou, sistematizat, în limba engleză numit OOPSY -Out Office PSYchology, care aplică programe în natură, de terapie “verde”, inclusiv prin artă: GreenArts Therapy. El a vorbit despre concept, inclusiv în prezentarea sa științifică din cadrul celei de a treia ediții a Colcviului cu participare internațională de la Facultatea de Psihologie, Științe ale Educației și Asistență Socială a Universității ULIM, Aula Magnifica, corp 3, etj.4, ce a avut loc între 4 și 5 mai 2017, intitulat “Psihologia Socială în secolul XXI: Provocări , Tendințe, Perspective “.

El susține că psihologii ar trebui să aibă cunoștințele necesare pentru a îndruma clienții spre cea mai apropiată zona (pădure, parc, mare, lac etc) potrivită, unde pot să absoarbă natura,  ca parte a unui program structurat, sau măcar informal. Un astfel de program se afla in derulare ce este oferit psihologilor, inclusiv medicilor de familie. Detalii și programări pentru cei interesați se pot obține accesând datele de contact ale site-ului.

Beneficiile de sănătate ale băilor cu natură, (dovedite științific) includ pe lângă altele:
-Scăderea stresului;
-Îmbunătățirea somnului;
-Scăderea tensiunii arteriale;
-Creșterea nivelului de energie;
-Îmbunătățirea dispoziției generale;
-îmbunătățirea funcției sistemului imunitar;
-Recuperarea mai rapidă de la boală sau intervenție chirurgicală;
-Creșterea puterii de concentrare în toate tulburările, inclusiv în rândul copiilor cu autism, sindrom Down sau cu ADHD.

Se constată îmbunătățiri inclusiv in cazul adulților cu cel puțin un episod depresiv major, tulburare bipolară, de anxietate, cum ar fi fobia, tulburare de stres post-traumatic și tulburare obsesiv-compulsivă, cei care trăiesc cu schizofrenie si inclusiv pentru cei cu probleme de dependente.

__________________

“Bath” with Nature, accompanied by a psychologist, can bring major benefits in solving certain emotional problems, including in general well-being. It has been found that walking barefoot in the woods or on the beach, hugging trees, listening to bird songs, and leafing or waves rushing are activities that can stimulate mental well-being and physique.

In Japan, there is a practice, “Forest bathing”, which started with the Japanese art of Shinrin-yoku, the practice was conceived 40 years ago by the Japanese Ministry of Agriculture, Forestry and Fisheries as part of a stress-control initiative among men. The activity implies a deep breathing in practice a “absorption” of the forest atmosphere, as a way to achieve soothing, rejuvenation and restoration effects.

Participants are encouraged to sink into the environment and get in touch with motions, sounds, touches and smells of the forest. It is about revitalizing the senses by walking in the woods, smelling, listening to the sounds of the forest, touching the ground barefoot, realizing the landing with the forest. The same happens when we are at sea. In today’s society, almost the ability to communicate with the forest, the sea, etc. with Nature has been lost, with negative effects on health that are felt especially by the majority of those living in contemporary cities.

Founder of Green Psychology, psych. Constantin Şerban, ecologist, the founder of green tourism, recommends to all stressed people with psychological and / or psychiatric problems to practice “Baths with Nature” in the woods or on the beach etc, accompanied by a psychologist, regardless of the season. Therefore, he invented the concept of psychological (out of usual) office in nature , systematized, in English language named OOPSY -Out Office PSYchology, which applies “green” therapy programs, including through art: GreenArts Therapy. He talked about the concept, includind in her scientific presentacion at Interantional Coloqium of Psychology, Education Sciences and Social Assistance of ULIM, Aula Magnifica, 3 bl., 4floor, between 4 and 5 of May 2017,  “Social Psychology in 21st Century: Challenges, Trends, Perspectives”.

He argues that psychologists should have the necessary knowledge to guide their clients to the closest area (forest, park, sea, lake etc), where they can absorb nature as part of a structured program, or at least informally. Such a program is in progress that is offered to psychologists, including family doctors. Details and appointments for those interested can be obtained by accessing the site’s contact details.

The health benefits of nature baths (scientifically proven) include, among others:
– Decreasing stress;
– Improving sleep;
– Decrease in blood pressure;
-Increasing the energy level;
– Improvement of the general disposition;
-improvement of immune system function;
-Faster recovery from disease or surgery;
– Increasing concentration power in all disorders, including among children with autism, Down syndrome or ADHD.

There are improvements including in adults with at least one major depressive episode, bipolar disorder, anxiety such as phobia, post-traumatic stress disorder and obsessive-compulsive disorder, those with schizophrenia, and those with dependent.

 

 

Psychologyst Fear-Frica de psiholog

Este binecunoscut că emoționalitatea negativă prelungită generează boala, psihosomatizarea fiind doar un pas către declanșarea reală a bolii.
Oamenilor care traversează o perioadă stresantă si/sau hipersolicitantă, sau care sunt în conflict/dezacord cu sine și cu ceilalți, cei care se confruntă cu o boală incurabilă/ireversibilă cei care au emoţii dureroase, cei care se confruntă cu o pierdere a job-ului, a unei persoane dragi sau chiar a casei, cei care nu mai au “chef” de nimeni și de nimic, cei care se confruntă cu frici fundamentale/existențiale/fobii, cei care sunt adictivi, cei care caută soluții pentru probleme personale, sociale, profesionale, și nu in ultimul rând personalul medical, preotii, pastorii, pompierii, chiar si psihologii, pentru că ei ascultă cu mintea dar și cu inima zi de zi, problemele semenilor lor și aceasta îi vulnerabilizează într-un mod sau altul,  le pot fi marcate negativ existenţa şi își pot modifica imperceptibil comportamentul social şi emoţional.

Cu toate acestea, multi oameni însă continuă să nege importanţa psihologului, pentru mulţi acesta fiind încă un subiect tabu. Totul vine din frica de a fi judecaţi de ceilalţi, din teama de a fi consideraţi nebuni deoarece au apelat la un psiholog. Există la unele persoane credinţa că doar cei nebuni apelează la psiholog şi nu doresc ca cei din jur să-i perceapă în acest fel.
Oamenii încă mai fac confuzii între psiholog şi psihiatru. Puţină lume ştie care este diferenţa dintre cele două specialităţi. Psihologul face preventie, psihoeducaţie prin consiliere, tratează prin psihoterapie de scurtă sau lungă durată, pe când medicul psihiatru tratează medicamentos boli psihiatrice.
Paradoxal este faptul că tocmai amânarea consultării unui psiholog poate amplifica simptomele, poate uneori chiar transforma negativ, patologiza şi ulterior, prezentarea se face la psihiatru, unde, din cauza severităţii simptomelor, tratamentul este de tip medicamentos.

În eventualitatea că emoţiile dureroase și-au făcut apariția în viața ta iar tu ai rețineri să ajungi la psiholog, nici o problema! Acum exista serviciul preplatit- oopsy, unde psihologul vine la tine (la scoala sau acasa, in vacanta sau la serviciu) si sună la ușă ( sau oriunde te-ai afla) chiar în timp ce tu citesti aceste rânduri.

Echipa noastră de psihologi îți vindecă mai intâi teama de psiholog, primul pas în buna funcționare ulterioară unei intervenții psihologice.

A New Psychology : Green! Trend and Perspectives

Tendința Psihologiei Verzi în regiunea noastra

Între 4 și 5 mai 2017, la Chișinău a avut loc colocviul științific internațional “Psihologia socială în secolul XXI: provocări, tendințe, perspective”, organizat de Facultatea de Psihologie, Științe ale Educației și Asistență Socială din ULIM- Universitatea Libera Internationala din Moldova, Aula Magnifica, corpul 3, etajul 4, eveniment aflat la a treia ediție.

La colocviu au participat cercetători din Ucraina, Rusia, România și Republica Moldova. Este interesant faptul că mediul științific din țara vecină a României, vorbind aceeași limbă, este preocupat de găsirea căilor de corelare a diferitelor ramuri din cadrul Psihologiei sociale.

Colocviul s-a axat pe abordarea fenomenelor legate de psihologia socială, care încearcă să răspundă la următoarele întrebări:
– Ce înseamnă acest domeniu al cunoașterii astăzi
– În ce măsură este potrivit imperativelor timpului?
– Nu a venit încă vremea pentru a se pune accent pe interpretarea fenomenelor?

Aici s-a încadrat și prezentarea psih. Constantin Șerban, președinte al Asociația Ecologica Turismverde care, datorita celei de a doua pregătiri profesionale- psihologia, este inițiator și promotor al Psihologiei Verzi în România. Prezentarea sa în plenul evenimentului, a purtat titlul / tema:

“Psihologia verde: factor de dezvoltare durabilă în contextul schimbărilor climatice”

Dl. Constantin Șerban are preocupări personale de mai mulți ani în domeniul psihologiei sociale din punct de vedere ecologic, încercând să utilizeze domeniul Psy în contextul schimbărilor climatice, identificând dificultățile oamenilor / sociale bazate pe interacțiunea cu mediul, în special cea naturală.

În prezentarea sa, el a arătat contextul internațional (global și local / regional) semnificația anului 2017 și Anul internațional al dezvoltării durabile în turism și ce sa întâmplat cu dezvoltarea durabilă în ultimele decenii.

Încercând să răspundă la întrebările legate de provocările, tendințele și perspectivele secolului XXI ale psihologiei sociale, Dl. Constantin Șerban (fondatorul acestei noi psihologii-verde) a propus ieșirea cercetătorilor din laborator în mijlocul naturii sau să ducă laboratorul în natură, având în vedere a venit timpul să abordăm psihologic accentele privind interpretarea fenomenelor schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice.

El afirma cu orice ocazie că cea mai mare problemă de mediu nu este una ecologică, ci una pur individuală:
“Problema mediului este efectul comportamentului individului asupra mediului înconjurător. De fapt, problema concretă este individul cu el însuși, iar mediul înconjurător este doar cel care le suportă. O legătură mai strânsă a individului cu mediu natural-verde va aduce beneficii în primul rând individului iar rolul psihologului este de însoțitor al acestui proces benefic.

______________________

Between 4 and 5 of May 2017 The International Scientific Colloquium “Social Psychology in 21st Century: Challenges, Trends, Perspectives”, took place in Chisinau, organized by the Faculty of Psychology, Education Sciences and Social Assistance of ULIM, Aula Magnifica, 3 bl., 4floor.

The event was attended by researchers From Ukraine, Russia, Romania and Republic of Moldova. “Deployment of this 3rd edition of the colloquium in ULIM framework, has become a tradition, which will be continue many years ahead”, how organizers say.

It is interesting that the scientific field in the neighboring country of Romania, speaking the same language, is concerned about finding ways to correlate the different branches within social psychology.

The International colloquium was focused on approaches to phenomena related to the social psychology that is trying answer for the next questions:
– What this knowledge field means today and
– To what extent is it appropriate to the imperatives of time?
– Is not the time to put the accents on interpreting phenomena?

Here was the approach of psych. Constantin Serban, the president of our Green association wich is Initiator and promoter of Green Psychology in Romania, in presenting the title / theme:

“Green psychology: sustainable development factor in the Climate Change context”

Mr. Constantin Serban has personal concerns for many years in Social psychology from an Ecologically point of view trying to use the Psy domain in the context of Climate Changes, identifying difficulties of people/social based on interacting with the environment, in particular the natural one.

In his presentation, he showed the international context (global and local / regional) the significance of 2017 and the International Year of Sustainable Development Tourism and what happened with sustainable development in the last decades.

Trying to make a contribution to the questions have arisen regarding the challenges, trends,perspectives of the 21st century of Social psychology : Mr. Serban (founder of new psychology-green) proposed the outflow of researchers from laboratory in middle of the nature or to displace the laboratory in nature, considering the time has come to psychologically approach the accents on the interpretation of the Climate change phenomena and adaptation to climate change.

He claims on every occasion that the biggest environmental problem is not an environmental one, but an … individual one.
“The problem of the environment is the effect of the individual’s behavior on / over the environment. In fact, the concrete problem is the individual with himself, and the environment only is the one that endures them. A closer connection of the individual with the green natural environment will bring benefits first to the individual and the role the psychologist is accompanying this beneficial idividual process.

Hello world!

Welcome to OOPsy blog! If you want one or more psychological services out(side) the office, includin in Nature, please go through all the sections and leave us a message at the contact address section. Thank you!

_______________________________

Bine ați venit pe blogul OOPsy! Dacă doriti un serviciu/servicii psihologice în afara cabinetului, chiar si in Natură, vă rugăm consultati toate sectiunile iar apoi lăsați un mesaj la adresa din contact. Mulțumim!